
În dimineața zilei de luni, procurorii DIICOT efectuează percheziții la 65 de locații din România și Monaco în cadrul dosarului Nordis.
Din cele 65 de adrese, 63 se află în municipiul București și în județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova. Acestea sunt investigate într-un dosar penal pentru constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, evaziune fiscală, și înșelăciune cu consecințe grave, implicațiile fiind legate de stabilirea cu rea-credință a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, ceea ce a dus la obținerea nelegală de fonduri sub formă de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat. Toate aceste acțiuni au fost realizate în formă continuată, conform unui comunicat de presă emis de DIICOT.
În timp ce se desfășurau perchezițiile, Laura Vicol a postat pe Facebook mesajul “A început spectacolul!”.
Conform informațiilor furnizate de G4Media, premierul Marcel Ciolacu ar fi efectuat mai multe zboruri cu un avion privat, iar pentru unele dintre acestea, plățile ar fi fost efectuate de o companie din grupul Nordis Travel. Unul dintre acționarii Nordis este soțul fostei deputate PSD, Laura Vicol.
Premierul a negat că a zburat cu avioane private, dar ulterior a recunoscut că a comis “o aroganță,” afirmând că și-a plătit singur biletele. El a promis că va prezenta dovezi, dar a adus în față doar trei facturi pe TikTok.
Facturile arătate de Marcel Ciolacu conțin informații ce sugerează că este puțin probabil ca acestea să fi fost emise în 2022, anul în care au avut loc zborurile cu avionul privat, potrivit site-ului BoardingPass, specializat în știri de aviație.
Luna trecută, Laura Vicol, care nu a mai fost inclusă pe listele PSD pentru alegerile parlamentare din decembrie 2024 din cauza scandalului, a recunoscut că a zburat alături de Marcel Ciolacu în avioane private, menționând că demisia ei din PSD nu a fost o alegere voluntară.
Cercetările efectuate până în prezent, care implică 72 de suspecți (40 persoane fizice și 32 persoane juridice), au demonstrat că, începând cu anul 2018, “trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în practică un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (TVA), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat”, menționează DIICOT în comunicat.
Potrivit DIICOT, fondurile financiare ilicite astfel obținute au fost supuse procesului de spălare a banilor.
Investigațiile au arătat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost compus din persoane apropiate liderilor (aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, sub controlul și îndrumarea acestora. Ultimul palier a susținut grupul infracțional organizat în anumite componente sau perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasă sume de bani obținute din infracțiuni de delapidare, sub diverse titluri justificative.
Investigațiile au scos la iveală că, în perioada 2019-2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a cinci societăți comerciale, au încasat de la clienți, persoane fizice sau juridice, o sumă de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro) sub formă de avansuri în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare sau contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier).
Fondurile obținute au fost ulterior delapidate, de obicei într-un interval scurt, prin transferuri către persoane fizice din cadrul grupului infracțional, către entități juridice afiliate structurii criminale, plata salariilor și pentru diverse cheltuieli extravagantă, totalizând aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.
În majoritatea cazurilor, transferul fondurilor s-a efectuat pe baza unor documente care să ofere o aparență de legalitate a operațiunilor, prin care sumele de bani au fost externe din patrimoniul societăților (avansuri, dividende, restituiri de împrumuturi, cesiuni de părți sociale). Indiferent de drumul parcurs, banii au avut aceeași destinație: conturile membrilor grupării și retragerea acestora în numerar.
În aceeași perioadă, “suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaților societăților de vânzări, prezentând fapte mincinoase despre finalizarea anumitor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către număr mare de clienți, afirmarea vânzărilor de mari proporții și amânarea nejustificată a semnării contractelor”, completează procurorii DIICOT – Structura Centrală.
Manoperele frauduloase utilizate de membrii grupului de criminalitate organizată au inclus vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor obligații ce nu erau incluse inițial în promisiunile de vânzare, precum cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, utilizarea apartamentelor construite în scop personal, grevarea imobilelor în favoarea unor terți fără notificarea clientului, interdicția de a înregistra promisiunile de vânzare-cumpărare în cartea funciară, precum și asumarea obligației de a nu comenta public despre aspecte ale relațiilor contractuale, sub sancțiunea unor despăgubiri substanțiale care descurajau orice acțiune judiciară din partea clienților.
Suspecții au recurs, de asemenea, la recompartimentarea imobilelor pentru a complica identificarea apartamentelor incluse în promisiunile de vânzare, obstrucționând accesul clienților pe șantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor și vânzând un număr mare de apartamente către proprii lor societăți, urmată la scurt timp de anularea vânzării pentru a nepunerea în posesie a clienților pentru imobilele contractate.
Astfel, membrii grupului de criminalitate organizată au generat pagube materiale substanțiale clienților, în același timp obținând beneficii patrimoniale ilegale.
De-a lungul timpului, liderii grupului infracțional au ordonat efectuarea de operațiuni fictive în documentele contabile ale companiilor (suspecte) pentru diminuarea bazei impozabile și deducerea ilegală a TVA-ului.