
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că nu este oportun să abandonăm centralele pe cărbune înainte de a le înlocui cu alternative viabile, subliniind că pe termen lung soluția constă în centrale nucleare.
“România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități. Trebuie să continuăm tranziția, dar într-un mod inteligent, fără a compromite securitatea sau prosperitatea cetățenilor. Nu este prudent să aplicăm o terapie de șoc, deoarece riscăm să afectăm grav economia europeană, care oricum se confruntă cu probleme. Aceasta a fost poziția mea în primul meu mandat ca ministru al energiei și va rămâne aceeași și în acest mandat. Mă surprinde reacția celor care consideră că mesajele mele referitoare la
Ministrul subliniază că “aceste realități sunt din ce în ce mai frecvent exprimate în Europa”.
“Donald Tusk a propus ieri o ampla campanie de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, punând accent pe necesitatea reducerii prețurilor la energie pentru a permite companiilor europene să rămână competitive pe piețele globale. Nu are sens să protejăm mediul dacă ne îndreptăm spre un colaps economic. De asemenea, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a exprimat aceleași preocupări la Davos cu privire la necesitatea scăderii prețurilor la energie pentru a rămâne competitivi în fața provocărilor globale”, a adăugat ministrul.
Conform lui Burduja, cheia pentru o tranziție reușită este simplă:
1. Producție de energie sigură și ieftină. Nu trebuie să renunțăm la centralele pe cărbune până nu avem alternative viabile înlocuitoare — pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.
2. Investiții în stocare pentru a beneficia de energia verde chiar și în perioadele fără soare sau vânt.
3. Investiții în rețele, pentru a crea o piață europeană cu adevărat unică și funcțională și pentru a încuraja mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori).
4. Să utilizăm echipamente fabricate în România și Europa, nu să direcționăm fonduri europene pentru producția din alte țări.
“Noi facem deja pașii necesari pentru a deveni nu doar un producător de energie, ci și de echipamente moderne, pentru a nu mai depinde de exterior. Am semnat șapte contracte de finanțare, totalizând aproximativ 169 milioane EUR, acoperind o capacitate de peste 5 GW. Aceasta include producția de componente pentru bateriile de stocare, fabricarea de baterii de stocare sau producția de panouri fotovoltaice și componentele aferente. Made in România. În timp ce Uniunea Europeană caută să devină lider mondial în decarbonizare prin Green Deal, realitatea economică globală arată că acest model riscă să conducă la scăderea competitivității și relevanței economice. 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea acestora în loc să investească în fabricarea lor locală, expunându-se la riscuri în domeniul securității energetice”, a continuat Sebastian Burduja.
El susține, de asemenea, că prețurile ridicate ale energiei reprezintă o altă povară autoimpusă.
“Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei, ceea ce face ca industriile noastre să devină necompetitive. În timp ce prețurile energiei în UE sunt de trei ori mai mari decât în SUA sau China, fabricile europene se închid sau se relocă în alte regiuni. Acesta nu este doar un semnal de alarmă, ci o tragedie economică în desfășurare. La nivel global, Europa își pierde teren rapid. În anul 2000, PIB-ul UE reprezenta aproximativ 34% din PIB-ul global; astăzi, contribuția a scăzut sub 15%, iar acest declin continuă. Nicio companie europeană nu mai ocupă un loc în top 20 mondial în funcție de capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare sunt cu mult sub cele din SUA sau China. Google, de exemplu, investește mai mult în cercetare decât totalul investițiilor în cercetare din toate armatele europene la un loc”, a adăugat ministrul Burduja.
Ministrul este de părere că “România are însă șansa să demonstreze că există o altă cale”, deoarece dispune de gaze naturale, hidrocentrale în așteptare de finalizare, proiecte nucleare în colaborare cu aliați strategici și potențialul de a deveni un lider energetic regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania).
“Avem nevoie doar de voință politică și decizii curajoase care să prioritizeze bunăstarea oamenilor. Europa trebuie să realizeze că prosperitatea economică și inovarea nu derivă din reglementări excesive sau politici ce subvenționează direct economiile altora. Este esențial să avem o economie bazată pe producția locală, pe locuri de muncă bine remunerate și sprijinirea industriei interne. Este momentul ca întreaga Europă să-și redefinească prioritățile și să opteze pentru un ‘Smart Deal’ care să ne readucă pe harta economică globală. Să înaintăm împreună, pentru români, România și o Europă competitivă”, a concluzionat el.
Cu două zile înainte, același Burduja susținea că “politicile de înverzire ale Uniunii Europene, deși bine intenționate, riscă să ne transforme economiile europene în victime ale birocratizării și deciziilor neadaptate realităților economice”.
Ce spunea, marți, Burduja:
“Raportul Draghi semnalează fără ezitare ceea ce am observat și în datele statistice recente: Uniunea Europeană, care a produs doar 3% din cărbunele mondial în 2024 și a emis mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2, își aplică cele mai dure politici de mediu asupra sa.
Aceasta nu este o cale către prosperitate. Președintele Trump a demonstrat lumii că democrațiile sunt puternice doar când economiile lor sunt puternice. Și știți ce face o economie puternică? Produce energie sigură, accesibilă și abundentă! Energie care menține fabricile deschise, prețurile scăzute și pune hrană pe masa fiecărei familii.
România are toate resursele necesare pentru a deveni lider regional în energie:
– Produse de gaze naturale (suntem deja principalul producător din UE) și centrale pe cărbune care pot fi modernizate conform celor mai recente tehnologii cu emisii reduse și eficiență crescută.
– Dezvoltăm un nou program nuclear românesc, în parteneriate strategice cu SUA, Canada, Italia, Franța, Coreea de Sud și Japonia.
– Avem mai multe proiecte hidroenergetice în derulare, demarate de ani buni, pe care suntem hotărâți să le finalizăm, având potențialul de a deveni motorul energetic al Europei de Est, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei.
Ceea ce ne-ar putea încetini este o birocrație sufocantă și un Green Deal care nu ține cont de realitățile de pe teren. De aceea, așa cum au afirmat lideri ai PPE, este necesară o dezbatere solidă despre modul în care și dacă UE va continua cu Green Deal-ul în anii următori. Este timpul să ne mobilizăm! Dacă nu ne regăsim acum, riscăm să pierdem ultima oportunitate de a reconstrui economia europeană pe baze solide.
România trebuie să aibă curajul să spună adevărul: europenii merită să plătească mai puțin pentru energie, iar noi avem soluția. Totul se rezumă la o formulă simplă: o producție masivă de energie înseamnă prețuri scăzute, iar prețuri scăzute înseamnă bunuri și servicii accesibile produse sau furnizate în UE, ceea ce se traduce printr-o calitate mai bună a vieții pentru fiecare român și european, locuri de muncă mai bine plătite și competitivitate europeană. Este o ecuație simplă pe care Comisia Europeană trebuie să o aprecieze.”, a spus el.
România și producția energiei pe bază de cărbune
În România, cărbunele contribuie cu aproximativ 10% la producția națională de electricitate, plasându-se pe locul patru, după energia hidro (35%), nucleară (25%) și cea eoliană (15%). Guvernul intenționează să renunțe treptat la cărbune în mixul energetic național până în 2032, dar acest termen ar putea fi extins din cauza întârzierilor în realizarea centralelor pe gaz.
Comparativ, vecinii bulgari și-au propus să renunțe la centralele pe cărbune până în 2029, în timp ce Cehi au stabilit termenul 2033, iar Polonia plănuiește să utilizeze energie din cărbune până în 2049.