La finele săptămânii trecute, s-a desfășurat dezbaterea publică a raportului privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Lucrări de construire și de desființare pentru închiderea și ecologizarea minei Herja – iaz de decantare Bozânta, județul Maramureș”. Întâlnirea a avut loc în cele două localități afectate direct de poluare: Recea și Tăuții-Măgherăuș.
Soluții tehnice găsite de specialiști
Paul Ciobanu – Cepromin Deva, proiectantul documentației, a explicat localnicilor din Recea ce implică lucrările: „Proiectul tehnic de închidere și ecologizare a minei Herja, iaz de decantare Bozânta, a început în 2012 și a fost refăcut în 2018. În ambele cazuri, s-au obținut avizele și acordurile necesare pentru demararea lucrărilor, dar din cauza lipsei fondurilor de la bugetul de stat, acestea nu au fost începute. Documentația elaborată în 2018 a inclus lucrări care au fost preluate și în 2022, stând la baza solicitării de noi avize și acorduri. În esență, soluțiile tehnice au rămas identice, doar că au fost adaptate la noile condiții, atât din punct de vedere al proprietarilor, cât și al situației morfologice. În plus, Conversmin SA București a solicitat mărirea capacității de depozitare pe iazul de avarii din apropierea iazului Bozânta, având în vedere că nămolul rezultat din epurarea apelor de mină a atins capacitatea reglementată. Cu această ocazie, s-a cerut o analiză a stabilității acestui nou depozit pentru a determina dacă poate acumula în siguranță material. S-a elaborat un studiu topografic, iar analiza a evidențiat posibilitatea de a depune o cantitate suplimentară de aproximativ 25.400 mc de nămol.” 
Celelalte lucrări prevăzute pentru iazul de decantare se referă la asecarea apei și stabilizarea acestuia. Această întâlnire a fost etapa preliminară obținerii avizului de mediu. Rămâne însă necesar avizul sanitar de la Direcția de Sănătate Publică, care implică un studiu de evaluare a impactului asupra sănătății populației, dar și aviz de la Apele Române. Problema este gravă: „Această poluare știm că este o problemă serioasă care afectează sănătatea cetățenilor. Sper că discuția de astăzi să nu rămână doar la nivel de poveste, ci să se concretizeze într-un rezultat. Trebuie să știm exact ce se întâmplă acolo!”, a declarat Rudolf Stauder, prefectul de Maramureș, prezent la întâlnire.
„În ultimii 12 ani, nu s-a făcut nimic”
Localnicii prezenți la dezbatere nu au ezitat să pună întrebări. „Sunt conștient de esența proiectului, însă vreau să știu dacă există șanse ca anul acesta să fie alocate fonduri în buget pentru acest obiectiv, având în vedere că în ultimii 12 ani nu s-a realizat nimic. Suntem conștienți de efectele verii, când praful ridicat de vânt de pe iaz se depune pe câmpuri, pătrunde în casele noastre și în lunca râului Lăpușel”, a afirmat Pavel Octavian, fostul primar al comunei. „Trebuie să luăm în considerare starea actuală a populației înainte de a demara orice lucrări. Ne spuneți că este necesar un studiu de evaluare a impactului asupra sănătății populației, dar apoi ne informați că nu aveți bani prevăzuți în buget pentru asta, iar astfel ne frângeți orice speranță de avansare a acestui proiect”, a adăugat și localnicul Viorel Pop. “Indiferent de soluția aleasă, fie că e vorba de membrane sau nămoluri, este esențial să ecologizăm iazul. Vom aplica cele mai bune soluții, dar problema este să începem odată. Obținerea acordului de mediu este acum prioritară”, a concluzionat Alexandru Ardelean, primarul din Recea.
Spirite încinse și la ședința din Tăuții-Măgherăuș
Ședința s-a mutat apoi la Tăuții-Măgherăuș, unde și aici oamenii au exprimat nemulțumiri față de proiect: „Ce îmbunătățiri semnificative va aduce acest proiect asupra mediului, dacă deocamdată se propune doar mărirea capacității de depozitare a nămolurilor de la stațiile de epurare?”, a întrebat Carmen, o localnică. „Locuiesc în Tăuții-Măgherăuș de mai bine de 15 ani și, deși sunt senator din anul trecut, ceea ce am auzit aici m-a îngrijorat! Doriti să depozitați încă 25.000 mc de nămol pe iaz. Dar de ce nu recunoașteți că acest nămol este toxic?! De ce nu spuneți că praful ridicat de vânt de pe iaz este toxic?! Este o situație catastrofală ce se întâmplă aici și nu am acționat deloc în ultimii 30 de ani!”, a declarat Costache Chertif. „Această opinie reflectă o necesitate clară de soluții concrete, precum și o informare și consultare mai bună a cetățenilor din orașul nostru înainte de a lua o decizie finală. Nu voi susține niciodată proiecte care ar putea avea un impact negativ asupra mediului din orașul nostru și asupra sănătății oamenilor, bunurilor și calității vieții comunității noastre. Toți ne dorim ecologizarea, dar trebuie să fie o ecologizare reală, nu un alt tip de poluare”, a concluzionat Dumitru Marinescu, primarul orașului Tăuții Măgherăuș.
Ce se va întâmpla în continuare, în cazul în care se vor obține toate avizele și vor fi alocate fonduri pentru ecologizare, rămâne de văzut în perioada următoare… Este totuși dificil să anticipăm deznodământul unei probleme care persistă și afectează județul de zeci de ani.