In vizor

ÎCCJ stabilește prag pentru infracțiunea de conducere sub influența drogurilor, așa cum este la alcool

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a emis o decizie semnificativă și controversată cu privire la infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive. Conform acestei hotărâri, simpla detectare a unor substanțe psihoactive în organismul unui șofer nu este suficientă pentru a deschide un dosar penal. Este necesar ca autoritățile să stabilească și o concentrație minimă a substanței, care trebuie să fie capabilă să afecteze capacitatea de a conduce.

Prin această decizie, ICCJ a validat sesizările formulate de Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel Cluj, clarificând un aspect crucial al legislației rutiere. Instanța a stabilit că, pentru a considera o persoană sub influența substanțelor psihoactive, trebuie să fie îndeplinite două condiții:

1. Prezența substanței psihoactive în probele biologice – Analizele trebuie să identifice drogul în organismul șoferului.
2. Impactul asupra capacității de a conduce – Concentrația detectată trebuie să fie suficient de mare pentru a afecta abilitățile necesare conducerii unui vehicul.

Această interpretare modifică abordarea referitoare la infracțiunea stabilită prin articolul 336, alineatul (2) din Codul penal, care se referă la conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive:

„Admite sesizările formulate de Curtea de Apel Brașov – Secția penală în dosarul nr. 2769/338/2022, respectiv Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori în dosarul nr. 2889/219/2022, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

„În cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru a se îndeplini cerința esențială că inculpatul s-a aflat sub influența unor substanțe psihoactive, este suficient să se constate prezența în probele biologice a substanței psihoactive, indiferent de concentrația acesteia, influența asupra capacității de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumție este relativă, putând fi contestată prin probe științifice care să arate că, în ciuda prezenței substanțelor psihoactive într-o concentrație minimă, persoana nu se află sub influența acestora, fără a i se afecta capacitatea de a conduce vehicule pe drumurile publice?”

Hotărârea ICCJ devine obligatorie la data publicării în Monitorul Oficial și va transforma aplicarea legii în astfel de cazuri. Până acum, simpla depistare a drogurilor în organism era suficientă pentru a iniția un dosar penal, fără a se lua în considerare concentrația sau efectele acestora asupra șoferului.

În prezent, însă, polițiștii vor trebui să obțină dovezi clare că substanța a afectat abilitatea de a conduce. Acest lucru implică o analiză mai detaliată a probelor recoltate pentru a determina concentrația exactă și potențialele efecte asupra conducătorului auto.

Decizia a generat nemulțumiri în rândul polițiștilor, care cred că noile cerințe vor complica procesul de aplicare a legii. Aceștia argumentează că introducerea acestui prag deschide calea abuzurilor, în special în contextul serviciilor de medicină legală, unde interpretarea concentrațiilor ar putea deveni subiectivă.

Conform unor surse din poliție, există temeri că acest sistem ar putea depinde de „mărimea șpăgii”, iar rezultatele analizelor ar putea fi influențate de factori externi.

ICCJ a subliniat că decizia sa este esențială pentru a elimina prezumția absolută conform căreia orice șofer cu urme de droguri în organism este considerat automat incapabil de a conduce. Instanța a precizat că influența asupra capacității de a conduce trebuie să fie dovedită științific, în special având în vedere că unele substanțe psihoactive pot rămâne în organism pentru perioade îndelungate, fără a afecta efectiv abilitățile cognitive sau motorii ale individului.

Așadar, s-a ajuns la concluzia că o persoană poate avea urme de substanțe psihoactive în organism, dar acestea să fie într-o concentrație minimă, fără să afecteze capacitatea de a conduce.

„Dacă dispoziția ‘aflată sub influența unor substanțe psihoactive’ din cuprinsul infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanțe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanțe psihoactive?”

Hotărârea este obligatorie de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală”, se menționează în decizia ICCJ.