Politica

Laura Vicol și soțul ei, reținuți în dosarul Nordis și duși cu duba

 

Procurorii DIICOT au efectuat luni dimineață percheziții la 65 de locații din România și Monaco în legătură cu dosarul Nordis. La sfârșitul zilei, procurorii au anunțat reținerea pentru 24 de ore a fostei deputate PSD, Laura Vicol, și a soțului ei, Vladimir Ciorbă.

UPDATE

Luni seară, cu puțin înainte de ora 22:00, Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost escortați de mascați din sediul DIICOT și duși în arest.

+++

Laura Vicol, fostă șefă a Comisiei juridice din Camera Deputaților, a fost reținută luni de procurorii DIICOT pentru 24 de ore în dosarul Nordis, conform surselor judiciare citate de Agerpres.

Soțul acesteia, Vladimir Ciorbă, principalul acționar al companiei Nordis, a fost reținut de asemenea pentru aceeași perioadă.

Sursele menționate afirmă că Laura Vicol este acuzată de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani în formă continuată și aderare la grup infracțional organizat.

+++

Marcel Ciolacu, liderul PSD, a declarat în Parlament că acțiunile DIICOT demonstrează că “justiția funcționează”.

Când a fost întrebat despre relația sa de prietenie cu familia Vicol-Ciorbă, el a menționat că nu a mai comunicat cu ei de mai bine de doi ani.

+++

Ioana Băsescu, fiica lui Traian Băsescu, s-a prezentat la sediul DIICOT pentru a fi audiată în acest caz. Ea a fost chemată pentru a oferi explicații cu privire la implicarea sa ca notar în afacerea Nordis, conform Agerpres.

În sediul DIICOT se află și Vladimir Ciorbă, principalul acționar al companiei Nordis, împreună cu soția sa, Laura Vicol.

++++

Perchezițiile au avut loc în 63 de locații din București, precum și din județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova, în cadrul unui dosar penal legat de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune, care au avut ca rezultat obținerea de sume de bani de la bugetul statului prin rambursări sau restituiri ilegale, anunță DIICOT într-un comunicat de presă.

De menționat este că, în timp ce se desfășurau perchezițiile, Laura Vicol a postat pe Facebook mesajul “A început spectacolul!”.

Conform dezvăluirilor G4Media, premierul Marcel Ciolacu ar fi efectuat mai multe zboruri cu un avion privat, iar pentru unele dintre acestea plățile ar fi fost realizate de o companie din grup – Nordis Travel. Unul dintre acționarii Nordis este soțul fostei deputate PSD, Laura Vicol.

Premierul a negat că ar fi utilizat avioane private, apoi a recunoscut că a făcut “o aroganță”, totuși a afirmat că și-a plătit el însuși biletele. El a promis să aducă dovezi, dar a prezentat doar trei facturi pe TikTok.

Facturile prezentate de Marcel Ciolacu conțin date care sugerează că ar fi puțin probabil ca acestea să fi fost emise în anul 2022, când au avut loc zborurile cu avionul privat, conform informațiilor de pe site-ul BoardingPass, specializat în știri despre aviație.

Luna trecută, Laura Vicol, care nu a mai fost inclusă pe listele PSD pentru alegerile parlamentare din decembrie 2024 din cauza scandalului, a recunoscut că a zburat alături de Marcel Ciolacu în avioane private și a afirmat că demisia ei din PSD nu a fost făcută de bunăvoie.

Cercetările efectuate până în prezent, vizând 72 de suspecți (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), au relevat că, începând cu anul 2018, “trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare prin intermediul mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor în timpul executării antecontractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, precum și evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate, având ca scop sustragerea de la plata impozitelor și taxelor datorate, cauza fiind obținerea, fără drept, de sume de bani prin rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, toate aceste acțiuni fiind comise în formă continuată”, se menționează în comunicat.

Conform DIICOT, fondurile financiare obținute ilicit au fost supuse procesului de spălare a banilor.

Investigațiile au arătat că eșalonul secund al grupării criminale a fost format din persoane apropiate liderilor, fie prin relații de rudenie, fie prin prietenie, care au aderat la grup și au sprijinit-o prin diverse modalități, sub controlul acestora. Ultimul palier a suportat grupul infracțional în diverse momente, având responsabilități în întocmirea documentației aferente operațiunilor de vânzare a imobilelor, contabilitate, adică consultanță juridică (notari și avocați) și încasarea sumei de bani provenite din delapidare, sub diverse titluri justificative.

Actele de urmărire penală au dus la concluzia că, în perioada 2019-2024, liderii grupului infracțional, prin intermediul a cinci societăți comerciale, au încasat de la clienți (persoane fizice sau juridice) suma totală de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro) cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni de vânzare-cumpărare sau contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier).

Fondurile astfel constituite au fost în mod obișnuit delapidate într-un interval scurt de timp prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata salariilor, precum și diverse cheltuieli voluptoase, în sumă de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.

În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a fost bazată pe documente justificative aparente, pentru a da impresia de legalitate operațiunilor prin care sumele de bani au ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale), respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula activități economice, astfel încât fonduri semnificative obținute din avansurile plătite de clienți să poată fi externalizate aparent prin contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri. Indiferent de traseul urmărit, sumele de bani au avut aceeași destinație: conturile membrelor grupului și retragerea în numerar.

În același interval, “suspecții au indus în eroare, în timpul executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte, având ca obiect imobile (apartamente) în ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, direct sau indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea unor fapte mincinoase, conform cărora anumite etape ale proiectelor au fost finalizate, apartamentele au fost predate unui număr mare de clienți, afirmându-se procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin denaturarea realității obiective și prin presarea clienților să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, menționând impedimente inexistente pentru semnarea contractelor (neplata taxelor și impozitelor, vremuri nefavorabile, pandemie sau conflictul armat de la granița ucraineană)”, se arată în comunicatul procurorilor DIICOT – Structura Centrală.

Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării criminale în raport cu clienții au inclus vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații care nu erau incluse inițial în promisiunile de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pentru o perioadă extinsă, intenția de a utiliza apartamentele pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupului fără notificarea clientului, interdicția inserării în cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, și asumarea în scris a obligației de a nu face comentarii publice despre aspectele relațiilor contractuale sub amenințarea unor daune consistente, care descurajau orice acțiune judiciară din partea clienților.

De asemenea, suspecții au recurs la recompartimentarea imobilelor pentru a împiedica identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucționând accesul clienților în șantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzând un număr semnificativ de apartamente către propriile societăți, urmată de anularea rapidă a vânzării, cu scopul de a nu livra imobilele contractate.

Astfel, membrii grupării criminale au provocat pagube financiare semnificative clienților, obținând în același timp foloase patrimoniale injuste.

În mod repetat și în momente diferite, liderii grupului au ordonat efectuarea de operațiuni fictive de achiziție în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice cu calitate procesuală de suspect), în scopul diminuării bazei impozabile și deducerii ilegale a TVA-ului.